<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Vacante Bulgaria - Sejur Bulgaria - Oferte Bulgaria &#187; Obiceiuri si traditii</title>
	<atom:link href="http://www.vacantebulgaria.com/category/obiceiuri-si-traditii/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://www.vacantebulgaria.com</link>
	<description>Oferte si informatii pentru vacanta ta in Bulgaria</description>
	<lastBuildDate>Tue, 23 Jun 2009 08:35:51 +0000</lastBuildDate>
	<generator>http://wordpress.org/?v=2.9.2</generator>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
			<item>
		<title>Baba Marta, ziua Martisorului</title>
		<link>http://www.vacantebulgaria.com/obiceiuri-si-traditii/baba-marta-ziua-martisorului/</link>
		<comments>http://www.vacantebulgaria.com/obiceiuri-si-traditii/baba-marta-ziua-martisorului/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 05 Apr 2009 11:18:33 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Obiceiuri si traditii]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.vacantebulgaria.com/?p=166</guid>
		<description><![CDATA[La 1 martie, bulgarii, asemenea romanilor, ofera si poarta un martisor („martenitsa”), care este menit sa le aduca noroc. Traditia bulgara spune ca acesta trebuie sa fie legat la incheietura mainii sau prins de reverul hainei pana la alungarea definitiva a iernii. Una dintre versiunile acestei traditii merge pana foarte departe: dupa o batalie glorioasa, [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>La 1 martie, bulgarii, asemenea romanilor, ofera si poarta un martisor („martenitsa”), care este menit sa le aduca noroc. Traditia bulgara spune ca acesta trebuie sa fie legat la incheietura mainii sau prins de reverul hainei pana la alungarea definitiva a iernii. Una dintre versiunile acestei traditii merge pana foarte departe: dupa o batalie glorioasa, in cortul sau, hanul Asparukh discuta cu soldatii despre cei apropiati ai lui si casa indepartata. Deodata, porumbelul voiajor trimis de sora lui ii aterizeaza obosit pe umar. Purta agatat de una din aripi un mesaj sub forma unui fir de lana alba. Acest fir ranise insa aripa porumbelului din care a curs sange si astfel se explica impletirea celor doua culori, alb si rosu. Hanul Asparukh (intemeietorul primului regat bulgar in 681) a desprins firul de lana si l-a prins la incheietura mainii. Toti soldatii i-au imitat gestul. Era ziua de 1 martie. De atunci, in fiecare an, Baba Marta aduce sanatate, bucurie si o primavara fericita.</p>
<p>Aceasta este numai una din versiunile legendei care explica obiceiul purtarii martisorului. Daca doriti sa aflati numeroase alte versiuni, va puteti planifica excursia in Bulgaria la inceputul primaverii. </p>
<div id="attachment_183" class="wp-caption aligncenter" style="width: 400px"><img src="http://www.vacantebulgaria.com/wp-content/uploads/2009/04/baba-marta.jpe" alt="baba-marta" title="baba-marta" width="390" height="361" class="size-full wp-image-183" /><p class="wp-caption-text">baba-marta</p></div>
<p>Martisorul cel mai simplu este alcatuit dintr-un fir alb si unul rosu, de lana, impletite. Se poarta legat la incheietura mainii. Alte forme de martisor sunt: pamponul, micile personaje Pijo si Penda. Unii il poarta la butoniera ca o brosa sau il pun pur si simplu in portofel, pentru a le purta noroc. De 1 martie, peste tot in Bulgaria se ureaza „Tchestita Baba Marta” („1 martie fericit!”). </p>
<p>La inceput, copiii purtau martisorul pana cand vedeau o barza sau o pasare migratoare intorcandu-se, iar apoi il legau de creanga unui copac sau il ascundeau sub o piatra. Astazi, traditia a fost adaptata – adica e permis sa te desparti de martisor si dupa ce vezi o barza la televizor sau pe internet. </p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.vacantebulgaria.com/obiceiuri-si-traditii/baba-marta-ziua-martisorului/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Folclorul bulgar</title>
		<link>http://www.vacantebulgaria.com/obiceiuri-si-traditii/folclorul-bulgar/</link>
		<comments>http://www.vacantebulgaria.com/obiceiuri-si-traditii/folclorul-bulgar/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 31 Mar 2009 10:42:51 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Obiceiuri si traditii]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.vacantebulgaria.com/?p=113</guid>
		<description><![CDATA[Cele trei mosteniri ancestrale culturale si mitologice ale Bulgariei, traca, slava si proto-bulgara, s-au combinat una cu cealalta, dezvoltandu-se si transformandu-se pentru a crea traditiile populare bulgare, credintele, formele de arta orala care s-au pastrat pana in epoca moderna si care alcatuiesc acum folclorul bulgar.
In esenta, folclorul bulgar este o combinatie de mitologii ancestrale in [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Cele trei mosteniri ancestrale culturale si mitologice ale Bulgariei, traca, slava si proto-bulgara, s-au combinat una cu cealalta, dezvoltandu-se si transformandu-se pentru a crea traditiile populare bulgare, credintele, formele de arta orala care s-au pastrat pana in epoca moderna si care alcatuiesc acum folclorul bulgar.</p>
<p>In esenta, folclorul bulgar este o combinatie de mitologii ancestrale in practica curenta sau memoria istorica recenta. Inca exista, astazi la scara redusa, ca o parte dinamica a culturii bulgare. Traditiile populare bulgare se impart in doua mari categorii: cele asociate cu trecerea individuala prin viata (nastere, nunta, moarte) si cele asociate cu calendarul, ciclul natural si cel agricultural. </p>
<div id="attachment_116" class="wp-caption aligncenter" style="width: 460px"><img src="http://www.vacantebulgaria.com/wp-content/uploads/2009/03/folclor-bulgar.jpg" alt="folclor-bulgar" title="folclor-bulgar" width="450" height="295" class="size-full wp-image-116" /><p class="wp-caption-text">folclor-bulgar</p></div>
<p>Sarbatorile populare si traditiile care le insotesc sunt foarte ancorate in cultura bulgarilor. Acest lucru se datoreaza faptului ca Bulgaria a fost esential o tara agrara pana foarte recent. Chiar si marile orase, fiind de tip oriental, nu se apropiau deloc in trecut de modelul occidental. Sarbatorile urbane au aparut abia la finalul sec. XIX si au sporit destul de mult in perioada socialista. Efectul a fost cu atat mai brusc incat mare numar dintre sate au fost transformate pur si simplu in orase, prin decret de stat. Noii cetateni nu au renuntat insa la fel de rapid la traditiile populare si la calendarul satului. </p>
<p>Dintre sarbatorile si traditiile cele mai importante, mentionam:  </p>
<p>Koukeri – alungatorii de demoni. Tragandu-se din anticele sarbatori in cinstea zeului Dionysos, Koukeri simbolizeaza ciclul vietii, reinnoirea naturii. Koukeri sunt mascati care alunga demonii odata cu sosirea primaverii si invoca norocul.<br />
Nunta traditionala bulgara este una dintre traditiile cele mai bogate in culori din viata bulgarilor, inchipuind scene mitice simbolizand fertilitatea si reinnoirea.</p>
<p>Martenitza – Martisorul – traditie care se mai numeste si Baba Marta si care consta in oferirea si purtarea unui martisor in data de 1 martie, ca semn al venirii primaverii.</p>
<p>14 februarie Trifon Zarézan – sarbatoarea vinului si a vitei de vie, pe care mult mai recentul St. Valentin importat din Occident nu a reusit sa o detroneze. Aceasta sarbatoare marcheaza debutul pregatirilor pentru noul sezon viticol, cand se alege simbolic un Rege al vinului, sub protectia Sf. Trifon.</p>
<p>24 mai – Sarbatoarea Literelor; Bulgaria este singura tara din lume care isi sarbatoreste&#8230;alfabetul chirilic. Este o sarbatoare scolara, una dintre cele mai populare printre elevi si studenti.</p>
<p>Dintre alte festivaluri si evenimente culturale importante, amintim: Apolonia, Festivalul de Arte de la Sozopol; Festivalul de Jazz de la Bansko; Misterele lui Orfeu – renasterea lui Dionysos; Festivalul de rock alternativ de la Rila, Salonul Artelor de la Plovdid.  </p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.vacantebulgaria.com/obiceiuri-si-traditii/folclorul-bulgar/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Festivalul trandafirului, Kazanlak, Bulgaria</title>
		<link>http://www.vacantebulgaria.com/obiceiuri-si-traditii/festivalul-trandafirului-kazanlak-bulgaria/</link>
		<comments>http://www.vacantebulgaria.com/obiceiuri-si-traditii/festivalul-trandafirului-kazanlak-bulgaria/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 26 Mar 2009 10:42:20 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Obiceiuri si traditii]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.vacantebulgaria.com/?p=111</guid>
		<description><![CDATA[Bulgaria este unul dintre cei mai mari producatori de ulei de trandafir din lume. Secretul consta in calitatile impresionante ale trandafirilor bulgaresti de Kazanluk („Kazanlashka roza”), un soi special, care se cultiva in mod traditional aici. Trandafirii bulgaresti provin din familia trandafirului de Damascena, un soi importat in Bulgaria cu sute de ani in urma. [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Bulgaria este unul dintre cei mai mari producatori de ulei de trandafir din lume. Secretul consta in calitatile impresionante ale trandafirilor bulgaresti de Kazanluk („Kazanlashka roza”), un soi special, care se cultiva in mod traditional aici. Trandafirii bulgaresti provin din familia trandafirului de Damascena, un soi importat in Bulgaria cu sute de ani in urma. Uleiul de trandafir obtinut din acestia se numeste „lichidul de aur” bulgaresc, deoarece este un produs foarte scump, folosit in special la parfumuri, ciocolate, lichior si dulceata. </p>
<p>Uleiul de trandafir este de trei ori mai scump decat aurul adevarat, caci un kilogram de ulei de trandafir se extrage din 3000 de kg de trandafiri. Aceasta inseamna ca pentru un singur gram de ulei de trandafir sunt folositi in jur de 1300 de trandafiri infloriti! Fiecare floare este culeasa cu mana si conservata cu atentie pentru distilare. Mai mult de 2000 de persoane sunt angajate in timpul culesului, in fiecare an. Perioada recoltei dureaza 20-25 de zile. Nicio alta metoda de cultivare nu este potrivita pentru a pastra neschimbate proprietatile trandafirilor. Acest lucru explica si faptul ca nu s-au facut incercari de a cultiva acest soi de trandafiri in alta parte decat in Valea Trandafirilor de la Kazanlac. Acest soi s-a definit de-a lungul timpului ca un soi de trandafir special, cultivat numai aici si in nicio alta parte a lumii. </p>
<div id="attachment_118" class="wp-caption aligncenter" style="width: 460px"><img src="http://www.vacantebulgaria.com/wp-content/uploads/2009/03/festivalul-trandafirului-kazanlak.jpg" alt="festivalul-trandafirului-kazanlak" title="festivalul-trandafirului-kazanlak" width="450" height="338" class="size-full wp-image-118" /><p class="wp-caption-text">festivalul-trandafirului-kazanlak</p></div>
<p>Conform legendei, soldatii din garnizoanele lui Alexandru Macedon, intorcandu-se din orasul Kashan din Persia prin Siria si Damasc, au trecut prin Tracia si au adus aici primii trandafiri. Insa cercetatorii bulgari presupun ca adevarata cultura a trandafirilor a fost introdusa in regiunea Kazanlac, un oras intemeiat de turci in1420. Aici trandafirii ar fi fost adusi din Tunisia de catre un judecator turc care avea proprietati cu gradini vaste. Dupa inventarea distilatiei duble si multiple, uleiul de trandafiri bular a devenit faimos si apreciat in lumea intreaga. </p>
<p>Anual, intre 6 si 9 iunie, recolta de trandafiri este popularizata prin organizarea unui Festival al Trandafirilor, cu originea in petrecerile populare de la finalul perioadei de recolta. Primul festival local a avut loc in anul 1903, iar primul festival la nivel national a fost organizat in 1967. Mestesugari populari, impreuna cu dansatori mascati, numiti „koukeri”, canta si danseaza pe toata durata petrecerii. Festivalul de la Kazanlac poate fi considerat un tribut anual platit frumusetii. Trei evenimente principale capteaza atentia participantilor: alegerea Reginei Trandafir, ritual de recolta in gradinile de trandafiri si parada pe strazile orasului. </p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.vacantebulgaria.com/obiceiuri-si-traditii/festivalul-trandafirului-kazanlak-bulgaria/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Vinurile bulgaresti</title>
		<link>http://www.vacantebulgaria.com/obiceiuri-si-traditii/vinurile-bulgaresti/</link>
		<comments>http://www.vacantebulgaria.com/obiceiuri-si-traditii/vinurile-bulgaresti/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 24 Mar 2009 10:41:50 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Obiceiuri si traditii]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.vacantebulgaria.com/?p=109</guid>
		<description><![CDATA[Cresterea vitei de vie si producerea vinului au o lunga istorie si traditie in Bulgaria, datand din perioada tracilor. Vinul este, alaturi de bere si rachiul de strugure, bautura locala bulgareasca cea mai consumata. 
Bulgaria este unul dintre cei mai mari producatori de vinuri la nivel european, alaturi de Franta, Italia, Spania si Grecia. Cele [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Cresterea vitei de vie si producerea vinului au o lunga istorie si traditie in Bulgaria, datand din perioada tracilor. Vinul este, alaturi de bere si rachiul de strugure, bautura locala bulgareasca cea mai consumata. </p>
<p>Bulgaria este unul dintre cei mai mari producatori de vinuri la nivel european, alaturi de Franta, Italia, Spania si Grecia. Cele mai celebre vinuri rosii si albe din Bulgaria sunt Gumza, Dimiat, Muscat, Pamid, Mavrud, Misket si Melnik. Acestea sunt cele mai apreciate vinuri bulgare, de renume mondial. </p>
<div id="attachment_120" class="wp-caption aligncenter" style="width: 460px"><img src="http://www.vacantebulgaria.com/wp-content/uploads/2009/03/vinuri-bulgaresti.jpg" alt="vinuri-bulgaresti" title="vinuri-bulgaresti" width="450" height="365" class="size-full wp-image-120" /><p class="wp-caption-text">vinuri-bulgaresti</p></div>
<p>In Bulgaria exista cinci regiuni viticole: sudul tarii este celebru pentru vinul rosu, Bulgaria de Nord este cunoscuta pentru vinul sau alb, precum si regiunea din zona Marii Negre. Zona Melnik este de asemenea celebra pentru vinul rosu. Iar microclimatul bulgaresc este superb pentru vinificatie. </p>
<p>Traditia vinificatiei dateaza in Bulgaria de mai mult de 5000 de ani. In Bulgaria, tinut natal al lui Orfeu, se inregistreaza primele succese ale cultului lui Dionysos si ale sarbatorilor vinului. Vinurile albe bulgaresti sunt excelente: vinuri lejere, parfumate, de Dunare. Alegerea dumneavoastra poate sa varieze intre vinurile din regiunile: Roussé, Slivène, Targovichte, Choumen, Preslav, Varna, Bourgas si Slaviantsi. Dintre vinurile seci amintim: castel Euxinovgrad, Khan Kroum,  chardonnay de Pliska sau de Preslav, Dimiat Tamianka, Misket de Karlovo. Intre vinurile rosii, pe langa Merlot si Cabernet Sauvignon, produse si exportate in masa, puteti incerca: Mavrud d&#8217;Assenovgrad, Gamza de Novo Selo (Vidin) sau de Souhindol, Harsovo de Melnik.<br />
De asemenea, trebuie sa gustati Iskra, un vin alb, dar si rosu, in variantele sec si demisec. </p>
<p>In data de 14 februarie sarbatoarea traditionala bulgara nu este Sf. Valentin, ci sarbatoarea Trifon Zarézan, sarbatoarea vinului si a vitei de vie.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.vacantebulgaria.com/obiceiuri-si-traditii/vinurile-bulgaresti/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Bucataria traditionala bulgareasca</title>
		<link>http://www.vacantebulgaria.com/obiceiuri-si-traditii/bucataria-traditionala-bulgareasca/</link>
		<comments>http://www.vacantebulgaria.com/obiceiuri-si-traditii/bucataria-traditionala-bulgareasca/#comments</comments>
		<pubDate>Sun, 22 Mar 2009 10:41:42 +0000</pubDate>
		<dc:creator>admin</dc:creator>
				<category><![CDATA[Obiceiuri si traditii]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.vacantebulgaria.com/?p=107</guid>
		<description><![CDATA[Faimoasa pentru salatele sale bogate la fiecare masa, bucataria traditionala bulgara este cunoscuta si pentru diversitatea si calitatea produselor lactate, precum si a vinurilor si bauturilor alcoolice locale precum rakia, mastika si menta. Asa cum presupuneti, bucataria bulgara foloseste o sumedenie de legume proaspete si mirodenii.
Micul-dejun este realmente copios si constituie pentru bulgari principala masa [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Faimoasa pentru salatele sale bogate la fiecare masa, bucataria traditionala bulgara este cunoscuta si pentru diversitatea si calitatea produselor lactate, precum si a vinurilor si bauturilor alcoolice locale precum rakia, mastika si menta. Asa cum presupuneti, bucataria bulgara foloseste o sumedenie de legume proaspete si mirodenii.</p>
<p>Micul-dejun este realmente copios si constituie pentru bulgari principala masa a zilei. Cina se serveste mult mai tarziu, fiind formata in mare parte din aperitive. Iaurtul si branza alba sunt „la ele acasa”, insa simbolul gastronomiei bulgare ramane „sopska”, o delicioasa combinatie alba-verde-rosie &#8211; ceapa, rosii si castraveti &#8211; ce poarta culorile drapelului national. Pentru bulgari nu este placere mai mare decat sa „devoreze” aceasta salata in compania unui pahar cu rakia. Bucataria bulgara este o adevarata ispita pentru gurmanzi, astfel incat pastrama, musacaua si supa de iaurt sunt tentatii carora putini le rezista.</p>
<div id="attachment_123" class="wp-caption aligncenter" style="width: 460px"><img src="http://www.vacantebulgaria.com/wp-content/uploads/2009/03/bucataria-bulgareasca-sopska.jpg" alt="bucataria-bulgareasca-sopska" title="bucataria-bulgareasca-sopska" width="450" height="338" class="size-full wp-image-123" /><p class="wp-caption-text">bucataria-bulgareasca-sopska</p></div>
<p>Bucataria bulgareasca are de asemenea foarte multe supe calde si reci, una din supele reci fiind tarator, preparata din iaurt alb, castravete ras, alune si marar. Dintre supele calde va recomandam sa incercaţi ciorba de burtă (dršťkovka) cu ardei iute. Daca vi se pare oarecum fara gust, nu va plangeti bucatarului. In Bulgaria fiecare isi condimenteza supa direct in farfurie, dupa propriul gust. Mai sunt si foarte multe produse de patiserie, precum banitsa, prajitura cu crema de banane, placinta creata, un amestec inconfundabil din branza de oaie si lapte, nuga bulgareasca si cate si mai cate! Veti indragi cu siguranta placintele si gogosile bulgaresti cu umplutura sarata sau dulce.</p>
<p>Pentru a sti ce sa alegeti din ofertele de meniuri, va recomandam cateva dintre cele mai gustoase preparate traditionale bulgaresti: salata de doveac cu miere si nuci, pizza de cartofi cu ciuperci, placinta bulgareasca, salata de pui cu varza alba, salata de legume cu ciuperci, clatite cu morcov si ou, inghetata de ananas, kozunak bulgaresc de Paste, budinca din carne de miel, frigarui de miel, zacusca bulgareasca, deliciosii castraveti bulgaresti si alte numeroase tipuri de salate. </p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.vacantebulgaria.com/obiceiuri-si-traditii/bucataria-traditionala-bulgareasca/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>1</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>

